Lăcaş de cultură
Seara de duminică a fost seară de Ateneu. În program Brahms. N-am să fac nici o recenzie, nici o consideraţie n-am să produc despre bucăţile muzicale, talentul pianistei sau orice legat de actul artistic. Nu, nici un cuvânt despre aşa ceva. Am însă câteva cuvinte despre cei care s-au născut cu telefonul mobil în mână şi nu pot să se despartă de el nici pentru o amărâtă de oră cât ţine un spectacol. Despre cei care ajung la douăzeci de minute după ora de începere şi încep să mănânce în sală, foşnind ambalaje şi bătând nervi în pioneze. La naiba, ştiţi ce acustică poate să aibă sala aia? Dacă era puţin mai linişte puteam să-i aud pe cei din primul rând cum înghit.
În sfârşit, educaţia se face cu trudă. Unii se pare că sunt cauze pierdute.
Mă consolez cu gândul că n-a fost un concert cu cine ştie ce pretenţii. Dar asta numai aşa, de consolare, căci de grav oricum e grav. Exact la fel e şi la Operă, şi la majoritatea teatrelor. De cinematografe nici nu mai vorbesc. Respect dorinţa omului de a se cultiva, la naiba, în alte circumstanţe aş fi fost încântat de-a dreptul să văd sălile de spectacol pline, dar mi-e peste mână să înţeleg lipsa asta de bun simţ elementar din partea unora. De la cineva care merge de bunăvoie la un concert de muzică [oare asta e cacofonie? ok, nu mai e] cultă, parcă te-ai aştepta să se îmbrace în trening numai atunci când face sport, nu?
Am impresia că e la modă să pari cult. La modă în fine, prin straturile alea sociale din care provin şi cei care ascultă manele în tramvai pe loudspeakerul telefonului. N-am să zic totuşi mai multe fiindcă discuţia poate continua steril la nesfârşit.
Când am ieşit, am dat cu ochii de un ultim element care să-mi aducă aminte că sunt în România, şi mai mult decât oriunde altundeva, în Bucureşti. Culmea, faza asta m-a făcut mai degrabă să zâmbesc, naiba ştie de ce. Dar parcă m-a uns pe suflet. Fiindcă acolo, pe treptele Ateneului, chiar lângă o coloană, în noaptea răcoroasă de avril colorată cu lumini răzleţe şi brize ocazionale, se odihnea un meloman.
October 30th, 2007 at 7:22 pm
eu nu pot sa cred atat de nesimtiti sa fie oameni cand merg la ATENEU si la OPERA ? :| for Heaven’s sake nu se duc pe banca din parculetzu’ de langa blog .. frate .. spui ATENEU spui OPERA iti inspira un nush respect .. o anumita conduita :| . Sau alta figura .. eram cu 2 colege si ne gandim noi sa mergem la TNB la o piesa de teatru .. ok hai sa mergem si s ane imbracam si elegant cat de cat .. =)) .. am fost singurele elegante din toata sala :| . cum e posibil ? :| ..