Nervi de toamnă

Cu ochii mari, larg deschişi…
Hehe.
M-am înscris şi eu la concursul ăsta, numai aşa fiindcă mi-a fost ciudă că n-am participat la precedentul. Când o să mai am eu timp să scriu şi articole e partea a doua, daaar să nu intrăm în detalii d-astea aşa devreme. Momentan plouă ca-n poveşti…
Cât de aiurea a sunat ultima fază, nu? E ok să zici “ninge ca-n poveşti”, dar parcă în nici o poveste nu plouă. Plouă apocaliptic, biblic eventual, dar nu ca-n poveşti. Eh, uite că în poveştile mele plouă. Reality check, baby.
Aşa.
Deci plouă ca-n poveşti iar pe mine mă enervează telefonul de la casa de bilete a Operei care sună mereu ocupat. Pentru că cică biletele la Kumm s-au epuizat de miercuri, eu aflând treaba asta pe pielea mea, joi. Daaar nu renunţ eu aşa uşor, chiar şi pe o vreme ca asta care-ţi trezeşte toate reumatismele şi nevrozele şi asteniile.

Azi am umblat fără umbrelă în ploaie, probabil pentru a compensa ziua aia când am fost excesiv de prevăzător şi mi-am luat umbrela degeaba. Life has a funny way. Când am ajuns acasă aveam aşa un chef să-mi fac un ceai de coji de portocale cu scorţişoară, dar m-am trezit că n-am portocale. Iar ceai de scorţişoară mi-e cam teamă să încerc. De altfel nici cu coji de portocale n-am încercat vreodată, dar am eu aşa o senzaţie că ar ieşi bun. În fine, cât de mult poa’ să ţină vremea asta? Cel mult câteva săptămâni, zic eu. Precis la mijloc de noiembrie or să fie vreo 25 de grade.
Am chef să citesc o carte cu meteorologi. Serios, ştie careva o carte mişto cu meteorologi? În care să povestească cum îşi petrec ei timpul 6 luni pe an la staţia meteo din vârf de munte? Mi-ar plăcea la nebunie să citesc aşa ceva. Iar dacă nu există, ar fi genul de carte pe care aş scrie-o, dacă aş avea cum să mă documentez. Oare m-or primi să stau cu ei la staţie? Măcar aşa vreo 2, 3 luni. Îi mai şi ajut pe ici pe colo, un tăiat de lemne, ceva. Serios.
Sau o carte despre conductori de metrou, for that matter. Deşi parcă tot una cu meteorologi sună mai bine.

Azi în premieră am văzut folosindu-se rampa de cărucioare a autobuzelor Citaro. În spate, 20 de metri de maşini claxonau violent că de ce nu mai pleacă autobuzul odată.

5 Responses to “Nervi de toamnă”

  1. Lyna

    nici eu n-am avut umbrela :)) .. eu inca n-am vazut rampa in functiune .. n-am trait viata asta cum trebuie:)) .. oh da carte cu meteorologi :> .. si aventurile lor :| .

  2. Lyna

    ah .. am prins idea de ce-mi place cum scrii .. esti gemeni .. ca mine .. :p .

  3. Lyna

    n-are legatura cu nimic de aici .. e raspuns de la comment-ul tau la unul din post-urile mele : eu pe tanti cu galetile n-am vazut-o pana acum :| vai .. am pierdut o legenda vie a tramvaiului ? how did it happen ? :| .

  4. Prăjitorul din Oz

    :-j mai ai vreme, eu cel putin o vedeam aproape mereu in statie la piata rahova. o sa te sincronizezi tu odata si odata, be patient… :D

  5. Lyna

    ah eu merg de la Unirii cu 32-u’ pana dupa intersectia de la Sebastian .. n-ajung la Piata Rahova =(( .. ah .. si devine chiar enervant stiu sa-ti las aici comment-uri ca raspuns la ale tale comment-uri de pe blog-ul meu .. dar in lipsa de alt mod .. cat de multa dreptate avea profa ta de franca din generala :|

Leave a Reply