irigaţii

nişte indivizi teribil de dubioşi şi-au oprit maşina pe stradă în dreptul ferestrei mele şi au deschis uşile iar acum
acum pe o rază de 60 km în toate direcţiile, în spaţiul meu, în mintea mea răsună

e chef de chef şi toţi banii mei
îi dau pe femei
nu ţin cont de ei

noaptea-i de smoală, trei ferestre mai ard în însingurare iar clopoţeii! zeilor, iar s-au pornit clopoţeii să sune.
noaptea asta bate vânt de cenuşă.
cercuri, linii curbe şi frânte joacă pe foile albe
hai să ne schimbăm locurile, vrei?
păşeşte tiptil afară din visul tău şi lasă-mă pe mine în loc
promit că nu stric mare lucru
atâta doar, sper că nu ţii prea tare la ochii ăia de sticlă
îmi place să sparg chestii când visez.

iar tu să vii aici în locul meu
e frumos, confortabil, avem şi apă şi ceva urme de căldură
cafea să nu ne ceri totuşi, cafea dacă am fi avut altfel ar fi stat lucrurile acum
cu totul altfel fir-ar ele să fie

o scândură urlă-n podea de nesomn
eu am să urlu în zori

3 Responses to “irigaţii”

  1. ameţitul

    dacă n-aş fi un tip oarecum civilizat, io aş urina într-o pungă pe care le-aş arunca-o pe maşină :)

  2. Prăjitorul din Oz

    asta apropo de irigaţii =))

  3. Dia

    Urasc melodia aia cu toata inima mea! Imi aduce aminte de cativa cocalari din generala.. care o ascultau ca apucatii. :|

Leave a Reply